nu mai sunt eu

12 Feb

Nu cred ca iubim o singura data in viata, desi mi-as dori nebuneste sa fie asa. Cred in iubiri care se nasc si cresc valvataie si accept implacabil ca uneori ne moare dragostea. Stiu ca exista povesti zvarcolite care vin, se duc si apoi se intorc, mai vii, mai acute, mai pline de tipat dulce si de dor. Si stiu ca exista vorbe, amintiri, gusturi de care nu ne vom dezice niciodata.

Traiesc sfarsitul la infinit. Si nu mai sunt intreaga. Ma scurg, ma rup, ma cad, ma dor, ma desenez intotdeauna fara de durere, caci durerea e parte din mine acum. E ca un cantec trist in interiorul meu pe care doar tu-l poti auzi. Eu am devenit toata un vers, cad de pe hartie spre nesfarsit si ma scurg siroaie peste viata. Si ma tai in marginile foii albe, improscand in toate partile durere.

Doar tu ma poti auzi. Si eu rad… eu rad. Rad in visele mele despre tine. Un ras nesfarsit, prelung… cum nu a mai fost inainte.

Exist. Sunt. Ma continui… in siruri neterminate de linii si puncte la nesfarsit, la nesfarsit…

IMG_826162639404872

Advertisements

can you hear me?

27 Jan

Astept atat de mult sa te regasesc. Poate ca nu esti in corpul tau, poate nu esti acum si poate ca nici maine nu vei fi. Poate ca nu te mai voi gasi nicicand. Poate ca acum esti o simpla amintire care-mi bantuie noptile si gandurile.

Si totusi am atata incredere in tine. E imposibil sa fi disparut. Nu stiu, nu accept si gata. Te-am cautat. Am fost si la banca uitata din parc si la copacul unde stateam mereu. Nu erai. Am fost si la vechea ta casa si mi-a raspuns cineva de care eram sigura ca esti tu. Semana cu tine atat de bine, dar in niciun caz nu erai tu. Tu nu m-ai fi lasat sa plec plangand, de fapt nu m-ai fi lasat sa plec deloc. M-a pacalit tipul ala. A zis ca da, normal ca el esti tu. Nu l-am crezut si te-am cautat in continuare.

Te-am cautat in fiecare om, nu te-am gasit. Te-am cautat in vise. Acolo am avut iluzia amara ca in sfarsit te-ai aratat, dar cand sa te imbratisez, te-ai evaporat. M-am inecat in lacrimi si imi parea ca te vad pe tine peste tot, dar erau doar chipuri fantomatice care se destramau la prima bataie de vant.

Am lasat zilele sa treaca, am sperat, am cautat, nu m-am oprit niciodata. Unde esti? Nu am sa ma dau batuta niciodata. Nu am sa plec. Am sa te caut si de va fi nevoie am sa plec din oras ca sa te gasesc. Probabil ca ma asteapta multe incercari, dar in final am sa te gasesc, iti promit. Tu nu ai murit, nu esti mort, nu. Tu inca existi pentru ca te simt viu, iti simt fiecare respiratie si sunt confuza ca nu stiu unde esti.

aud culori

dar daca dupa colt, ne asteapta mai mult?

22 Jan

~de undeva~

“Voiam sa fiu folosita. Nu iubita- folosita. Simteam ca nu as fi putut sa il mai iubesc la fel daca m-ar fi iubit si el pe mine, inapoi. Nu imi doream asta din partea lui… Imi inchipuiam, in naivitatea mea, ca as putea sa trec neobservata si sa gust clipele in care il vad, ca pe respiratii secrete din corpul cel drag inauntrul meu, furate si pastrate pe furis; ca nimeni nu va observa si ca as putea sa il adun in mine, asa cum aduna oamenii suveniruri din calatorii- el era singura mea calatorie pe care o cunoscusem vreodata. Si nici macar nu intrasem in tara straina pe care o reprezenta. Staeam, la granita si priveam spre bordura.

Credeam ca, daca m-ar ignora complet, as putea fi asemenea tot mai mult unuia dintre lucrurile neinsufletite care ii treceau prin mana mereu si ca, intr-o buna zi, m-ar lua si pe mine, fara sa-si dea seama, si m-ar pune intre celelalte, tacticos si cu atentie, pe o vitrina sau intr-un sertar, sa se uite la mine mai tarziu. Nimic nu mi-ar fi facut mai mare placere…

Nimic nu m-ar fi bucurat mai mult decat sa trec acea bordura intre mine si el, chiar si prin efractie, intre maini rigide, necunoscatoare de caldura cu care ma prefaceam lichid in palma lor.”

Am tot auzit zilele astea o zicala veche “Sa te fereasca Dumnezeu de ura celui care te-a iubit.” Ma intreb, poate exista un blestem mai crunt de atat? Ma bantuie…

Aside 16 Jan

Nimanui nu-i pare rau

Ca eu nu sunt al tau

Mai am un pas pana sa cad

Dar eu sunt gluma ta

Distreaza-ma cu ea

 

~aud culori

ready_for_halloween__by_adeeelaa-d5jakyh

noi doi, impreuna separat.

15 Jan

“Nu pot sa fac asta, Adela. E imposibil. De fapt, nimic nu-i imposibil, dar…” Si te-ai oprit. Ai preferat sa nu spui continuarea care probabil avea sa fie “dar nu vreau”.

“Sa-nceapa sa-ti curga din degete lacrimi, din coate, din umeri, din coapse. Sa-ti faci radiografie si sa vezi pe film in loc de inima, de ficat, de rinichi: lacrimi. Toate organele transformate in lacrimi. Sa-nceapa fiinta sa fie inabusita de gustul sarat al lichidului sfant. Sa se transforme intr-o lacrima umblatoare. Ce transparenta ar fi lumea! De nesuportat! Sarea ar tine mereu adevarul la suprafata. Totul ar fi la vedere. N-am suporta perfectiunea daca am regasi-o in omenescul de zi cu zi. Omul are nevoie de suferinta ca lacrimile sa ramana sarate si vesele pe obraji, sa nu devina dulci. Oricand, din neatentie, putem deveni diabetici in lacrimile noastre.”

E ca si cand ai fi recurs la orice mijloc ca sa scapi de mine. E ca si cand ai fi bagat cutitul in mine si m-ai fi lasat sa sangerez pentru totdeauna. Si-mi curge sangele peste palmele tale infipte inauntrul meu, dar eu nu sesizez pentru ca e ca si cum as iubi ghearele aducatoare de moarte. Te-am lasat si o sa te las sa ma ucizi incet si cu placere ca si cum mi-as adora calaul. Penru ca din mine nu a mai ramas nimic. 

Eram odata o visatoare. Strangeam in brate clipe nenascute din tine. Probabil ca eram (si ca sunt) o nebuna, o inchipuita, si tu doar o clipa imaginata in mintea mea bolnava. Probabil ca te-am cunoscut, pe tine, cumva. Nu esti aici, dar eu imi amintesc de tine. Nu te vad, dar eu stiu cum arati. Nimeni nu te cunoaste, dar eu da. Eu da, eu te cunosc, desi nu ti-am mai vorbit de atat de mult timp. Pur si simplu te simt, in visele mele, intr-un “candva” care nu a murit niciodata in mintea mea. Te-am avut si am petrecut clipe cu tine, in visele mele, ne tineam de mana si zambeam, si aveam ganduri, si ne vorbeam prin cuvinte.

Si eu stiu ca momentele alea sunt reale. Pentru ca sunt singurele clipe fericite, iar clipele fericite sunt singurele clipe reale, singurele clipe care exista, care raman, pana la sfarsitul timpului.

Image

carpe diem

2 Jan

Am trait clipa asa cum era ea: inevitabila si unica

1472304_591300650942408_95969263_n

cateodata-mi vine sa te iubesc

xcelent

25 Dec

Boboss,

LALALALALALALALALA multi ani!

Ok, nu vreau sa consideri acest post o modalitate prin care incerc sa te lingusesc sau ceva de genul. Nu, nu si iar nu. Sunt doar ganduri sincere.

Multumesc pentru toate momentele petrecute impreuna, multumesc pentru tot timpul acordat si pentru imbratisarile primite in cele mai potrivite momente. Multumesc ca m-ai tinut in brate cand am plans si ca ai ras de mine pentru ca m-am imbatat. 

La inceput mi-a fost super greu sa accept faptul ca mai pot avea incredere in oameni. Imi era frica de ei, vedeam in fiecare o amenintare. Imi ridicam ziduri peste ziduri si ma ascundeam de orice. Ma feream, tineam ochii inchisi strans si ma rugam sa nu mai fiu ranita. Si totusi uite ca am intalnit oameni care m-au ajutat sa trec peste multe chestii. Si uite ca mi-au devenit prieteni.

Sincer, imi e tare greu sa imi imaginez viata fara sa merg in fiecare duminica la intalniri. Cercetasia mi-a intrat usor in suflet si-n oase. Imi place. Imi place al naibii de mult.

Si multumesc mai ales voua, ca ne aratati mereu cum si ce sa facem! Multumesc tie, pentru ca imi esti lider, prieten si pentru ca esti omul pe care iubesc sa-l imbratisez oricand!

Sper ca ziua de azi a fost super! 

PS: Craciun dragut si fericit!

IMG_20131225_193106